Inca de la criza financiara, lumea a fost afectata de o scadere a productivitatii. O explicatie este ca, in vremuri nesigure, firmele sunt mai ferme in a angaja mai multi oameni noi decat in a investi in echipamente noi si moderne. Industria constructiilor a fost afectata de astfel de probleme de zeci de ani. Din 1995, valoarea medie globala pe ora a crescut cu aproximativ un sfert din rata productiei.

Lucrurile sunt deosebit de dure in tarile bogate. In Franta si Italia, productivitatea pe ora a scazut cu aproximativ 6%. Germania si Japonia nu au cunoscut aproape nicio crestere. In America, situatia este si mai rea: acolo, productivitatea in constructii a scazut la jumatate de la sfarsitul anilor 1960. Aceasta nu este o problema minora. Daca respectivele cresteri de productivitate s-ar fi apropiat de cea a productiei in ultimii 20 de ani, cresterile anuale ar ajunge chiar si la aproximativ 1,6 milioane de dolari in fiecare an.

O principala sursa a problemei productivitatii in industria de constructii consta in structura sa fragmentata. De exemplu, in America mai putin de 5% din constructori lucreaza pentru firmele de constructii care angajeaza peste 10.000 de lucratori, comparativ cu 23% in sectorul serviciilor si 25% in industria prelucratoare. Marjele de profit sunt cele mai scazute din orice industrie, cu exceptia comertului.

Problema productivitatii este de asemenea foarte ciclica. In timpul crizelor frecvente care afecteaza industria, orice firma care investeste in capital si prin urmare isi creste costurile fixe este vulnerabila. In schimb, companiile care angajeaza o multime de muncitori fara a investi mult pot doar sa isi reduca forta de munca. Cateva firme de constructii experimenteaza tehnici noi, de la tiparire 3D la macarale cu scanare laser si cu telecomanda. Dar comertul in ansamblul sau este reticent sa cheltuiasca bani pe tipurile de tehnologii, de la software-ul de management de proiect la productia de masa, care au revolutionat atatea industrii.

Clientii firmelor de constructii isi dau interesul pentru facturile mai mici, completate mai rapid. Dar clientii din sectorul privat sunt ei insisi prea fragmentati pentru a cataliza schimbarile. Sectorul public reprezinta 20-30% din totalul cheltuielilor pentru constructii din America si Europa. Fiind un client mare cat si un stabilizator de standarde, acesta are influentele si mijloacele de a incuraja imbunatatirea industriei.

Guvernele pot atenua problemele legate de boom-ul si boost-ul din industria constructiilor, reducand cheltuielile pe proiectele de constructii. Prea adesea investiile publice sunt reduse in timpul crizelor pentru a gasi economii bugetare. O mai mare certitudine cu privire la activitatea viitoare va oferi firmelor incredere pentru a investi mai mult in tehnologie.